Hărți de Hazard și Risc la Inundații
Avertizări Meteo
Spațiul Hidrografic
Prut-Bârlad
Spaţiul hidrografic Prut-Bârlad este situat în extremitatea nord-estică a bazinului Dunării şi se învecinează cu bazinele Tisa la nord-vest, Siret la vest şi Nistru la nord şi est. Suprafaţa totală a bazinului Prut (28.396 km²) se desfăşoară pe teritoriul a trei state: Ucraina (8.241 km²), România (10990 km²) şi Republica Moldova (9165km²), iar suprafaţa totală a bazinului Bârlad este de 7220 km².
Unde se localizeaza?
Al doilea afluent ca lungime al Dunării, râul Prut (952.9 km) formează graniţa între România şi Ucraina pe 31 km şi între România şi Republica Moldova pe 711 km. Râul Bârlad, afluent de stânga al Siretului, este delimitat în partea de nord-est şi est de bazinul râului Prut. Spaţiul hidrografic Prut – Bârlad este gestionat de Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad astfel: spaţiul hidrografic format din bazinul mijlociu şi inferior al râului Prut, bazinul hidrografic al râului Bârlad şi afluenţii de stânga ai râului Siret din judeţele Botoșani şi Galaţi, având o suprafaţă totală de 20.267 km².
Relieful bazinului hidrografic
Relieful spaţiului hidrografic Prut – Bârlad aparţine Podişului Moldovei şi părţii de nord-est a Câmpiei Române. Unităţile de relief cuprinse în spaţiul hidrografic Prut – Bârlad sunt următoarele: Câmpia Moldovei, situată în totalitate în bazinul râului Prut, având înălţimea medie de cca. 150 m. Podişul Sucevei, limita vestică a bazinului Prut, unde se regăseşte şi altitudinea maximă de 587 m (Dealul Mare – Tudora).
Podişul Central Moldovenesc, alcătuit din suprafeţe structurale cu o înălţime medie de cca. 400 m, fragmentate de văi adânci (150 – 200 m). Dealurile pliocene (Colinele Tutovei, Dealurile Fălciului, Dealurile Covurluiului) cu altitudini de peste 400 m în nord şi cca. 250 m în sud, separate de văi consecvente, adânci de 100 – 150 m, cu versanţi afectaţi puternic de fenomene de eroziune a solului. Câmpia Tecuciului şi Câmpia Covurluiului sunt câmpii de tip colinar, cu lăţimi de cca. 20 km în partea de sud şi înălţimi cuprinse între 60 – 200 m.
Clima bazinului hidrografic
Prin aşezarea în partea de est a ţării, Podişul Moldovei are un climat temperatcontinental cu unele particularităţi. În zonele joase predomină un climat de stepă, iar în cele mai înalte un climat specific zonelor împădurite. În bazinul hidrografic Prut temperatura medie multianuală este de 9°C şi în bazinul hidrografic Bârlad este de 9,5°C.
În spaţiul hidrografic Prut – Bârlad precipitaţiile medii multianuale variază între 400 mm şi 600 mm pe an. Media multianuală a precipitaţiilor în bazinul hidrografic Prut este de 550 mm. În bazinul hidrografic Bârlad precipitaţiile medii multianuale scad de la nord, unde se înregistrează aproximativ 600 mm, la sud unde cantităţile ajung la aproximativ 400 mm, media pe bazin ajungând la cca. 520 mm. O caracteristică a regimului climatic al acestui spaţiu este şi pătrunderea frecventă a aerului arctic dinspre nord – vest şi nord spre Câmpia Română, însoţită de cele mai multe ori de vânturi puternice, generând o vreme relativ rece şi umedă, cu căderi abundente de zăpadă.
Resursele totale de apă
Ca o caracteristică a spaţiului hidrografic Prut – Bârlad, 80% din reţeaua hidrografică este formată din cursuri nepermanente, din care 60% sunt cursuri temporare (în cursul superior apărând fenomenul de secare datorită perioadelor fără precipitaţii) şi 18% sunt cursuri semipermanente, scurgerea înregistrându-se numai în perioade cu precipitaţii.
Râul Prut este ultimul afluent de ordinul I al Dunării şi confluează cu aceasta la 150 km amonte de vărsarea fluviului în Marea Neagră. O caracteristică a bazinului hidrografic Prut este formă alungită cu o lăţime medie de cca. 30 km. Bazinele hidrografice ale celor 248 de afluenţi codificaţi păstrează acelaşi grad mare de alungire şi orientare paralelă cu Munţii Carpaţi. Pe partea dreaptă, râul Prut primeşte 27 afluenţi dintre care se menționează: Volovăţ, Bașeu, Jijia, Elan şi Chineja. Pe partea stângă râul Prut primeşte 32 afluenţi din care menţionăm: Telenaia, Larga, Vilia, Lopatnic, Racovețul, Ciugurul, Kamenka, Gârla Mare, Frasinul, Mirnova (în Ucraina şi în Republica Moldova).
Râul Bârlad cel mai mare afluent de stânga al Siretului, are un bazin de recepţie cu o suprafaţă de 7.220 km², cu o lungime a reţelei hidrografice codificate de 2.565 km. Râul Bârlad are 42 de afluenţi, din care cei mai importanţi sunt: Racova, Vaslui, Crasna, Tutova şi Berheci.
Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor
Pe suprafata bazinelor celor doua bazine hidrografice Administratia Bazinala de Apa Prut-Bârlad administrează apele din domeniul public al statului si infrastructura de gospodarire a apelor formata din lacuri de acumulare, diguri de aparare împotriva inundatiilor, canale, derivatii interbazinale, prize de apa si alte lucrari specifice .
Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad are în administrare: 52 acumulări cu un volum total de 707 mil. mc, din care 11 acumulări nepermanente; 1.073 km diguri pentru apărarea localităților și terenurilor agricole; 854 km regularizari de râuri și 71 km consolidări de maluri; 11 stații de pompare cu un debit instalat de 20,946 mc; 2 noduri hidrotehnice cu un debit total de 206 mc/s; 6 derivații cu un debit total de 13,8 mc/s și o lungime a canalelor de aducțiune de 40,9 km.
Istoricul inundațiilor
Principalele inundații istorice produse în spațiul hidrografic Prut – Bârlad sunt cele înregistrate în anii 1965 (mai), 1969 (iulie), 1985 (iunie), 1988 (iunie), 1991 (august). Urmare a precipitaţiilor maxime înregistrate s-au produs viituri care au condus la creșteri de debite deosebite pe principalele cursuri de apă Prut, Jijia, Bahlui şi Bârlad, precum şi pe afluenţii acestora.
Debitele maxime înregistrate în diferite secţiuni pe aceste cursuri de apă în timpul viiturilor sus-amintite sunt următoarele:
- 1965: 2240 mc/s pe râul Prut la Rădăuţi – Prut, cca. 200 mc/s pe râul Bârlad la Negrești, Vaslui şi Bârlad;
- 1969: 731 mc/s pe râul Prut la Rădăuţi – Prut, 394 mc/s pe râul Jijia la Todireni, cca.300 mc/s pe râul Bârlad la Negrești şi Vaslui şi 380 mc/s la Tecuci;
- 1985: 1250 mc/s pe râul Prut la Rădăuţi – Prut, 212 mc/s pe râul Jijia la Todireni, cca.390 mc/s pe râul Bârlad la Negrești şi 250 mc/s la Vaslui;
- 1988: 1780 mc/s pe râul Prut la Rădăuţi – Prut, 104 mc/s pe râul Jijia la Victoria;
- 1991: 1050 mc/s în luna mai şi 633 mc/s pe râul Prut la Rădăuţi – Prut, cca. 200 mc/s pe râul Bârlad la Vaslui şi Tecuci.
Viitura produsă pe râul Prut, în iunie – iulie 2010, a atins la Rădăuți – Prut un debit maxim de 2137 mc/s care s-a propagat în aval. Viitura a condus la ridicarea nivelului în lacul de acumulare Stânca – Costești şi acumularea unui volum în lac de 1170 mil mc.
Dintre cele mai cunoscute inundaţii, se menționează cele din anii: 1970, 1991, 1998, 2005, 2008 și 2010.
Contacteaza ABA Prut-Bârlad
Adresa: str. Theodor Vascauteanu nr.10, Iasi
Telefon: 0232/218192; Fax:0232/213884
E-mail: dispecer@dap.rowater.ro
Website: ABA Prut-Bârlad
