Implementarea Directivei Inundații Ciclul 2
Directiva UE privind Inundațiile impune revizuirea, din 6 în 6 ani, a tuturor etapelor implementării acesteia, de la evaluarea preliminară până la planurile de management al riscului la inundații.
România a implementat cu succes primul ciclu al Directivei privind Inundațiile în anul 2016.
Din 2018 ne aflăm în cel de-al doilea ciclu de implementare a Directivei Inundații. Prima etapă, aceea de revizuire a evaluării preliminare a riscului la inundații, a fost deja finalizată și raportată către Comisia Europeană în septembrie 2019.
Autoritățile sunt acum în proces de revizuire și dezvoltare a etapei 2, Hărțile de Hazard și de Risc la Inundații, dar și a etapei 3 – Planurile de Management al Riscului la Inundații. Această revizuire se bazează pe lecțiile învățate și pe evaluarea ciclului 1, urmând, totodată, cele mai bune practici utilizate la nivelul UE. Scopul revizuirii este acela de a dezvolta măsuri noi și îmbunătățite de management al riscului la inundații.
Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații
În Ciclul II de implementare, metodologia de stabilire a zonelor cu risc potenţial semnificativ la inundaţii (APSFR) a suferit numeroase îmbunătăţiri, acestea fiind desemnate ţinând cont de următoarele principii generale:
- evaluarea evenimentelor istorice semnificative indică faptul că zona este supusă şi în prezent riscului la inundaţii
- evaluarea riscului potenţial la inundaţii indică faptul că zona este considerată a fi de importanţă strategică naţională sau critică în cazul unor situaţii de urgenţă majoră (cum ar fi afectarea unor spitale, aeroporturi internaţionale, scoli, infrastructura de transport etc.);
- specialiştii din domeniul managementului riscului la inundaţii la nivel de Administraţii Bazinale de Apă sau alte părţi interesate la nivel local pot indica în mod clar zone supuse riscului la inundaţii severe.
Procesul de revizuire a evaluării preliminare a riscului la inundații din ciclul 2 a constat în categorizarea inundațiilor în funcție de mecanismul de inundație: ploi, revărsări fluviale, torenti, ruperi de dig și costiere. Astfel au fost identificate un total de 526 de APSFR. Acesta sunt împărțite în 506 APSFR la risc de inundații fluviale, 3 costiere și 17 APSFR din surse pluviale (ploi).
Dintre aceste 526 de APSFR, 343 au fost identificate ca prioritate pentru noi modelări în cadrul celui de-al doilea ciclu al Directivei, din care 191 pentru inundații fluviale, 41 pentru inundații rapide, 69 pentru ruperi de dig, 3 pentru inundații costiere și 17 APSFR pluviale în zonele urbane. Pentru restul de 183 de APSFR-uri sunt disponibile hărți de hazard din primul ciclu.
Actualizarea Hărților de Hazard și de Risc
A doua etapă în implementarea celui de-al 2-lea ciclu al Directivei Inundații constă în actualizarea hărților de hazard și de risc la inundații.
Hărțile vor fi redate pe o platformă de sistem de informații geografice (GIS) și vor avea o interfață ușor de utilizat pentru a permite tuturor părților interesate, inclusiv cetățenilor, să se localizeze pe hărți și să înțeleagă dacă sunt situate într-una din zonele cu risc potențial semnificativ la inundații (APSFR) și dacă da, care poate fi extinderea și adâncimea apei în acea zonă.
Utilizatorii vor putea identifica pentru un APSFR specific care ar putea fi pagubele aduse clădirilor, mediului, patrimoniului cultural, activității economice și populației.
Hărțile vor fi dezvoltate în comun de un grup de specialiști ai autorităților române și consultanți internaționali și vor trece printr-un proces de consultare publică a părților interesate din APSFR-uri.
Versiunile finale ale hărților actualizate sunt așteptate înainte de sfârșitul anului 2022.
Planurile de Management al Riscului la Inundații
A 3-a etapă a implementării celui de-al 2-lea ciclu al Directivei Inundații reprezintă actualizarea celor 12 planuri de management al riscului la inundații, câte unul pentru fiecare dintre cele 11 Administrații Bazinale de Apă și unul pentru fluviul Dunărea.
Nucleul planurilor îl vor constitui noile strategii și măsuri dezvoltate la nivelul APSFR-urilor și grupate în Programe de Măsuri.
La nivel național va exista un program de măsuri constând în principal din măsuri non-structurale precum modificări ale legislației și consolidarea cunoștințelor pentru specialiști ai autorităților române. Măsurile non-structurale au o largă aplicabilitate națională și vor fi dezvoltate și implementate în continuare de autoritățile naționale.
Măsurile structurale, atât cele „gri” cum ar fi construirea sau consolidarea digurilor și a barajelor, fie lucrări de amenajare a cursurilor de apă cât și cele „verzi” precum restaurarea zonelor inundabile sau împăduriri, vor fi detaliate la nivelul APSFR-urilor în programul de măsuri specific pentru fiecare dintre cele 12 PMRI-uri.
Implicarea părților interesate
Riscurile la inundații nu sunt repartizate în mod egal pe teritoriul României. Cu toate acestea, managementul riscului la inundații necesită implicarea unui număr mare de organizații, autorități și chiar a tuturor cetățenilor. Deoarece măsurile de reducere a riscurilor dintr-o anumită zonă ar putea fi adoptate în locuri situate în afara zonei respective, dar și pentru că o inundație provocată de precipitații importante ar putea avea loc inopinat, este necesară informarea tuturor cetățenilor cu privire la riscul de inundații și a măsurilor pe care fiecare dintre noi le putem lua pentru a fi pregătiți.
Implementarea celui de-al 2-lea ciclu al Directivei Inundații se realizează cu implicarea părților interesate, în trei etape: informare, implicare și consultare.
Informarea va avea loc la nivel național. Toți cetățenii României trebuie să fie informați cu privire la riscul la inundații, ce măsuri pot lua și cum trebuie să acționeze când se produce o inundație. Informarea va avea loc atât prin campanii online cât și offline, prin canale media tradiționale.
În dezvoltarea hărților de hazard și de risc, precum și a programelor de măsuri vor fi implicate părțile interesate relevante precum autorități locale, ONG-uri, reprezentanți ai sectorului privat și ai societății civile, mediul academic, dar și lideri ai comunităților vulnerabile sau marginalizate.
Implicarea acestor părți interesate va avea loc, în principal, la nivel bazinal în cadrul unor întâlniri de selectare și dezbatere a măsurilor propuse de specialiști. Administrațiile Bazinale de Apă, cu sprijinul A.N. „Apele Române” și a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor vor aborda și invita părțile interesate relevante și vor conduce procesul de implicare al acestora în cadrul întâlnirilor de lucru.
În final, când programele de măsuri vor fi fost dezbătute și cele 12 PMRI-uri vor fi pregătite într-o versiune preliminară, va urma perioada de consultare publică în care orice cetățean al Românei va avea șansa să le analizeze și să trimită comentarii sau sugestii.
Implicarea părților interesate se bazează pe dialog și pe disponibilitatea tuturor de a-și asuma acest rol important.
În curând va fi publicat un calendar al activităților de informare și consultare a publicului.
Informarea Părților Interesate
2021 – 2023
Informarea va avea loc în mod continuu atât online prin acest site și canalele de social media cât și offline, prin comunicate de presă și materiale distribuite în print.
Implicarea Părților Interesate
2021 – 2022
Implicarea va avea loc în principal la nivel regional prin întâlniri organizate de către ABA-uri, dar și la nivel național prin structuri precum Grupul Tehnic Consultativ (TAG) și Grupuri Tehnice de Lucru (GTL) pe teme specifice.
Consultarea
Părților Interesate
2022 – 2023
Consultarea publică privind PMRI-urile va avea loc pe o perioadă de 6 luni, când versiunile preliminare ale planurilor vor fi gata. Acestea sunt așteptate înainte de finalul anului 2022.