Spațiul Hidrografic Crișuri

Unde se localizează?

Acesta se învecinează cu bazinele: Someş la nord şi nord – est, Mureş la sud şi sud – est, iar la vest cu Ungaria. Suprafaţa totală a spaţiului hidrografic este de 25537 km2, şi se desfăşoară pe teritoriul a două state: România şi Ungaria. Principalele râuri se unesc două câte două pe teritoriul Ungariei, formând un singur curs care confluează cu Tisa.

Relieful bazinului hidrografic

Relieful spaţiului hidrografic Crișuri este compus din 3 zone geomorfologice: munţi (în proporţie de 22,4%), dealuri (20,2%) și câmpii (48,4%), eșalonate în ordine de la est la vest și prezentând altitudini între 1842 m (Vârful Curcubăta Mare din Munţii Bihor) și 85 m (în Câmpia Crișului Alb).

Clima bazinului hidrografic

Din punct de vedere climatic, spaţiul hidrografic Crișuri beneficiază de un climat continental temperat, de tip panonic, caracterizat de o interferenţă a influenţelor de tip mediteranean, baltic și continental.

Pentru acest spaţiu se remarcă următoarele caracteristici ale factorilor climatici:

precipitațiile medii anuale prezintă valori de până la 1600 mm în zona montană, 650 – 800 mm în zona de dealuri și 550 – 600 mm în zona de câmpie;

temperatura medie multianuală variază între 4 0C în zona montană (la Stâna de Vale) şi peste 10 0C în zona de câmpie (la Oradea, Salonta, Chişineu Criș);

evapotranspiraţia este maximă în sezonul cald. Evaporarea potenţială atinge sub 600 mm în zona de deal și în jurul valorii de 650 mm în zona de câmpie, iar în zona montană ajunge la 450 mm.

Resursele totale de apă

Spaţiul hidrografic Crișuri cuprinde apele unei reţele hidrografice cadastrate însumând 365 cursuri de apă cadastrate și 5785 km, care reprezintă 7,3% din lungimea totală a reţelei cadastrate în ţară.

Principalul râu din spaţiul hidrografic Crișuri este considerat Crișul Alb din cauza lungimii sale maxime de la izvor. Acesta confluează pe teritoriul Ungariei cu Crișul Negru, formând Crișul Dublu. Acesta colectează o serie de pâraie de câmpie din România, de pe interfluviul Crișul Negru – Crișul Repede, cum sunt: Culișerul, Barmodul și Ghepeșul. Mai în aval în Crișul Dublu se varsă și Crișul Repede, după ce acesta a primit pe Barcău cu Ier.

Bazinul hidrografic Crișuri este compus la rândul lui din următoarele bazine:

Bazinul hidrografic al râului Crișul Alb

Crișul Alb izvorăște de pe pantele estice ale Munţilor Bihorului, râul având o lungime de 234 km pe teritoriul României și colectează 42 de afluenţi..

Bazinul hidrografic al râului Crisul Negru

Crișul Negru izvorăște de pe versantul nordic al Vârfului Curcubăta, de la altitudinea de 1 460 m, din apropierea izvoarelor Arieșului Mic. Râul are o lungime de 164 km pe teritoriul României, și colectează câte 16 afluenţi de pe ambele părţi.

Bazinul hidrografic al râului Crisul Repede

Crișul Repede izvorăște de la o altitudine de 710 m în apropiere de localitatea Izvorul Crișului, dintr-o zonă deluroasă de pe marginea nordică a Depresiunii Huedinului. Râul are o lungime de 171 km pe teritoriul României și colectează 36 de afluenţi.

Bazinul hidrografic al râului Barcaul

Barcăul își are obârșia în platoul calcaros de sub Ponor, din apropierea satului Tusa. Râul are o lungime de 134 km pe teritoriul României, și colectează 28 de afluenţi.

Bazinul hidrografic al râului Ierul

Ierul / Eriul are o lungime de 100 km pe teritoriul României, iar suprafaţa bazinului colector este de 1392 km2 și colectează 11 afluenţi.

În structura reţelei hidrologice se găsesc 101 de staţii hidrometrice.

În spaţiul hidrografic Crișuri există 9 lacuri de acumulare importante, care au folosinţă complexă și două lacuri naturale cu apă dulce totalizând un volum de 1,95 mil.mc și însumând o suprafaţă de 51 ha: lacul Ghioroc (48 ha – 1,92 mil.mc) care este un lac de excavaţie și lacul Ponoare (3 ha – 0,03 mil.mc) care este de natură carstică.

Resursa de apă de suprafaţă a spaţiului hidrografic Crișuri, din râurile interioare, este de 2937,4 mil.m3, iar resursa de apă din apele subterane este de 788,4 mil.m3.

Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor

Spaţiul hidrografic Crișuri deţine un sistem complex de lucrări hidrotehnice cu rol de gestionare cantitativă a resurselor de apă, conţinând mai multe derivaţii de tranzitare a volumelor de apă dintr-un curs de râu în altul.

Pentru alimentarea cu apă a unor folosinţe (alimentări cu apă, irigaţii, piscicultură), cât și pentru colectarea apelor mari din interfluvii etc. au fost realizate 27 de aducţiuni și de derivaţii.

Lucrările existente de apărare împotriva inundaţiilor aflate în funcţiune pe ansamblul spaţiului hidrografic Crișuri, constă în regularizări de râuri, îndiguiri, consolidări de maluri, precum și acumulări permanente, nepermanente sau poldere. Prin aceste lucrări se asigură apărarea de inundaţii a unei suprafeţe totale de cca. 264.000 ha, a cca. 59.000 gospodării, 157 obiective industriale, cca. 174 km căi ferate, cca. 1360 km drumuri etc. Dintre localităţile principale care beneficiază de lucrări de apărare se menţionează: Marghita, Oradea, Aleșd, Huedin, Vașcău, Ștei, Beiuș, Brad, Sebiș, Ineu, Chișineu – Criș etc

Istoricul inundațiilor

În spaţiul hidrografic Crişuri se formează viituri în toate anotimpurile anului, dar cele mai remarcabile sunt în sezonul de iarnă, primăvară şi vară, în funcţie de aportul de umezeală adus de către masele de aer.

În primăvara anului 1970 s-au produs viituri deosebite, înregistrându-se debite de apă importante pe aproape toate cursurile mari din România. Inundaţiile din mai – iunie 1970 au avut ca factor declanșator un regim de ploi abundente, torenţiale. De altfel, întreaga perioadă 1 ianuarie – 10 mai a fost bogată în precipitaţii, înregistrându-se cantităţi duble de apă în raport cu valorile normale multianuale, fapt ce a determinat infiltrarea a cel mult 20 – 25% din cantitatea de apă căzută, restul intrând în procesul de scurgere. Caracteristica generală a viiturilor înregistrate a constituit-o caracterul singular (monoundic), cu creșteri bruște și descreșteri mai lente. Valoarea pagubelor înregistrate în spaţiul hidrografic Crișuri s-a ridicat la mai mult de 390 milioane lei în 1970.

În intervalul 7 – 9 mai 1989, în bazinele hidrografice ale râurilor Barcău, Crișul Repede și Crișul Negru, au căzut cantităţi mari de precipitaţii, care s-au suprapus peste o perioadă în care solul era îmbibat cu apă, fapt ce a determinat ca cea mai mare parte a ploii căzute să contribuie la scurgerea de suprafaţă. Astfel, s-au produs niveluri și debite importante în bazinele râurilor amintite.

Viiturile formate în perioada decembrie 1995 – ianuarie 1996 au avut drept cauze: încălzirea și topirea rapidă a stratului de zăpadă cu precădere în zonele montane și deluroase, dispariţia gheţii pe râuri, precipitaţii lichide însemnate cantitativ în condiţiile unui sol îngheţat, incapabil să permită infiltrarea, și scurgerea de apă pe versanţi către albiile râurilor. Viiturile s-au produs în două intervale de timp, primul interval a fost 23 – 25 decembrie, iar al doilea – 26 – 27 decembrie și a durat până la sfârșitul lunii.

Contactează ABA Crișuri

Adresă: str. Ion Bogdan nr. 35, Oradea

Tel. Centrală: +40(259) 442 033; +40(259) 443 892

Fax. +40(259) 444 237; +40(259)442 064

E-mail: dispecerat@dac.rowater.ro; secretariat@dac.rowater.ro

Website: https://crisuri.rowater.ro/