Hărți de Hazard și Risc la Inundații
Avertizări Meteo
Spațiul Hidrografic
Someș-Tisa
Spaţiul hidrografic Someş-Tisa este situat în partea de nord şi nord-vest a ţării, fiind delimitat la nord de graniţa naturală – râul Tisa cu Ucraina pe o lungime de 61 km, la vest de graniţa cu Republica Ungară, iar pe teritoriul ţării se invecinează cu bazinul Siretului la est, bazinul Mureşului la sud şi bazinul Crişurilor la sud vest.
Unde se localizeaza?
Din punct de vedere administrativ, spaţiul hidrografic Someş-Tisa cuprinde teritoriul a 7 judeţe, respectiv: Cluj, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare, Alba şi Bihor. Ponderea ultimelor două este nesemnificativă. Populaţia totală este de circa 1,95 milioane locuitori, densitatea populaţiei fiind de 87,03 loc/km2.
Pe teritoriul Romaniei, spaţiul hidrografic Someş-Tisa cuprinde subbazinul Tisa (inclusiv Turul) cu un număr de 123 cursuri de apa codificate (suprafaţa 4540 km2 şi densitate reţea 0.35 km/km2), Someş cu 403 cursuri de apă codificate (suprafaţa 15740 km2 şi densitate reţea 0.35 km/km2) şi Crasna cu 54 cursuri de apă codificate (suprafaţa 2100 km2 şi densitate reţea 0.34 km/km2). Resursele totale de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Someş-Tisa însumează aprox. 6830 mil. m3/an, din care resursele utilizabile sunt aprox. 1287 mil. m3/an. În spaţiul hidrografic Someş-Tisa există 8 lacuri de acumulare importante (cu suprafaţa mai mare de 0,5 km2), care au folosinţă complexă şi care însumează un volum util de 328.3 mil. m3.
Resursele totale de apă
Suprafaţa totală a spaţiului hidrografic Someş-Tisa este de 22451,86 km2 reprezentând o pondere de 9,42% din suprafaţa ţării. Reţeaua hidrografică cuprinde un număr de 580 cursuri de apă cadastrate (din care 46 au bazine hidrografice cu suprafețe mai mici de 10 km2), cu o lungime totală de 8387 km şi o densitate medie de 0,37 km/km2.
Pe teritoriul Romaniei, spaţiul hidrografic Someş-Tisa cuprinde subbazinul Tisa (inclusiv Turul) cu un număr de 123 cursuri de apa codificate (suprafaţa 4540 km2 şi densitate reţea 0.35 km/km2), Someş cu 403 cursuri de apă codificate (suprafaţa 15740 km2 şi densitate reţea 0.35 km/km2) şi Crasna cu 54 cursuri de apă codificate (suprafaţa 2100 km2 şi densitate reţea 0.34 km/km2). Resursele totale de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Someş-Tisa însumează aprox. 6830 mil. m3/an, din care resursele utilizabile sunt aprox. 1287 mil. m3/an. În spaţiul hidrografic Someş-Tisa există 8 lacuri de acumulare importante (cu suprafaţa mai mare de 0,5 km2), care au folosinţă complexă şi care însumează un volum util de 328.3 mil. m3.
Debitele medii multianuale pentru principalele râuri din spaţiul hidrografic Someş-Tisa sunt: 130 m3/s (râul Tisa la ieşirea din ţară), 129 m3/s (râul Someş la staţia hidrometrică Satu Mare), 5,83 m3/s (râul Crasna la staţia Domăneşti).
Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor
Un rol major rol de aparare impotriva inundatiilor il au cele 10 lacuri de acumulare permanente (Colibita, Fantanele,Tarnita, Somesul Cald, Gilau, Varsolt, Stramtori, Calinesti, Salatig si Hodisa), cele 5 lacuri nepermanente din administrare proprie (Cuceu , Borlesti, Crucisor, Hodos si Tamaseni), cele 2 poldere din administrare proprie (Moftin si Supur), precum si cele 99 acumulari de categoria C si D. Lacuri de acumulare permanente au un volum total de atenuare de peste 120 milioane m3.La nivelul spatiului hidrografic Somes-Tisa exista un numar de 135 lucrari de indiguire cu o inaltime medie a digurilor de cca 1.9-2 m si in lungime totala de cca. 767.91 km.
Masurile structurale vizeaza lucrari de investitii pentru punerea in siguranta a celor existente si aducerea lor la parametrii de performanta prevazuti in Strategia de Aparare precum si lucrari de investitii noi atat pe cursurile de apa cat si pe suprafetele subbazinelor care alcatuiesc spatiul hidrografic Somes Tisa. Principalele lucrari existente avute in vedere pentru punerea in siguranta sunt acumularile si lucrarile de indiguire, in special cele care apara importante centre socio-economice si administrative.
Istoricul inundațiilor
Cantitatile maxime de precipitatii se inregistreaza in perioada de primavara-vara, in special in intervalul martie-iunie si in august. Se pot aminti cateva valori maxime istorice ale precipiatiilor produse in timpul unor viituri mari pe intregul bazin hidrografic asa cum s-au inregistrat in luna mai 1970 (peste 150 mm/24 ore si chiar 200 mm/24 ore la Baia Sprie).
Viiturile mari, cu debite maxime importante, provin din ploi cazute pe suprafete mari de bazin sau mixte (topiri de zapezi si ploi). Viitura istorica maxima din ultimii 50-60 ani a fost viitura din anul 1970 de provenienta mixta. O analiza a sirului de viituri din ultimii cca. 50 ani arata ca cele mai mari viituri s-au produs in anii 1970, 1974, 1975, 1978, 1979, 1980, 1981, 1989,1993, 1995, 1998, 2000, 2001, 2005 si 2008.
Prima jumatate a anului 1970 a fost caracterizata prin inundatii catastrofale. Viiturile cele mai mari s-au produs pe raurile Somes, Tisa, Tur, Viseu, Iza, Lapus, Sieu, Crasna, Almas, Somesul Mic si afluentii acestora. Debitele care au depasit asigurarea de 1% au fost inregistrate pe raurile Somes (Aval Dej) si Viseu, pe celelalte cursuri de apa au fost inregistrate debite cu asigurarea cuprinsa intre 5– 10%. Au fost rupte digurile pe raurile Somes si Tur (jud.Satu Mare), fapt ce a produs inundarea a multor localitati urbane si rurale. Inundatiile s-au datorat ploilor abundente si de durata insotite de topiri de zapezi care au produs viituri ce au depasit cota de inundații pe majoritatea raurilor din bazinul hidrografic Somes-Tisa. Au fost afectate localitati urbane importante, Nasaud, Beclean, Gherla, Dej, Zalau, Jibou, Simleu, Satu Mare, precum si multe localitati rurale (peste 200).
Contacteaza ABA Someș – Tisa
Adresa: Str. Vânătorului ,Nr.17, C.P. 400213, Cluj-Napoca, ROMÂNIA
Dispecerat ABA Someș-Tisa
Tel: +40 264 433028 , Fax: +40 264 433026
E-mail: apecj@dast.rowater.ro
Relații cu presa: presa@dast.rowater.ro
Website: ABA Someș-Tisa
