Hărți de Hazard și Risc la Inundații
Avertizări Meteo
Spațiul Hidrografic
Buzău-Ialomița
Spaţiul hidrografic Buzău-Ialomița este situat în partea de sud-est a ţării, învecinându-se în partea de nord-vest cu bazinul hidrografic Olt, în nord-est cu bazinul hidrografic Siret, în vest şi sud-vest cu bazinul hidrografic Argeş, în est cu spaţiul hidrografic Dobrogea-Litoral, în sud cu fluviul Dunărea (care formează graniţa între România şi Bulgaria pe 75 km).
Unde se localizează?
Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, spaƫiul hidrografic Buzău-Ialomiţa include teritorii din patru regiuni: 26,8 % din Regiunea Sud-Est, 41,4 % din Regiunea Sud, 2,4 % din Regiunea Centru şi 30,1 % din Regiunea Bucureşti-Ilfov, iar administrativ spaţiul hidrografic Buzău-Ialomița cuprinde teritorii din 9 judeţe, respectiv: Călăraşi, Dâmboviţa, Prahova, Ilfov, Ialomiţa, Braşov, Covasna, Buzău şi Brăila. Populaţia totală identificată în anul 2019 este de circa 2.331.938 locuitori, densitatea populaţiei fiind de 88,10 loc./km². Principalele aglomerări urbane sunt Călăraşi, Târgovişte, Fieni, Pucioasa, Ploieşti, Câmpina, Slobozia, Urziceni, Ţăndărei, Buzău şi Brăila.
Relieful bazinului hidrografic
Spaţiul hidrografic Buzău-Ialomiţa se caracterizează prin trei mari trepte de relief: munţi, dealuri subcarpatice şi câmpie. Zona montană carpatică situată în nord-vestul spaţiului hidrografic Buzău-Ialomiţa include Masivele Leaota şi Bucegi ce fac parte din Carpaţii Meridionali, Munţii Baiului, Ciucaşului, Siriului, Podu Calului, Penteleu şi cei ai Vrancei, ce fac parte din Carpaţii de Curbură.
Aceste unităti de relief se află la altitudini cuprinse între 800-1.000 m şi coboară brusc, uneori lent, până 200-300 m. Zona de câmpie ocupă aproape 40% din teritoriu şi este formată din Câmpia Târgoviştei, Câmpia Ploieştilor, Câmpia Gherghiţei, Câmpia Buzăului şiRâmnicului, variind de la altitudini de 100-150 m până la 10 m.
Clima bazinului hidrografic
Spaţiul hidrografic Buzău-Ialomiţa are o climă temperat-continentală, cu diferenţieri între partea nord-vestică (temperaturi mici, precipitaţii multe) şi partea sud-estică (temperaturi mari, precipitaţii puţine). Temperaturile variază astfel: temperatura medie anuală este de -3ºC la munte şi ajunge la +12ºC la câmpie; temperatura maximă absolută de 44,5ºC iar cea minimă este de -29,6ºC.
În ceea ce priveşte precipitaţiile, acestea sunt mai abundente în partea superioară (zona montană), comparativ cu partea de mijloc şi inferioară a bazinelor hidrografice ale Ialomiţeişi Buzăului. Bazinele Mostiştea, Călmăţui se încadrează într-un climat arid. Precipitaţiile medii anuale variaza de la 400 mm/an la 1.200 mm/an.
Resursele totale de apă
Resursele de apă de suprafaţă ale spaţiului hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomiţa cuprind resursele de apă ale celor 5 bazine hidrografice: Ialomiţa, Buzău, Mostiştea, Călmăţui și Berza plus resursele de apă ale fluviului Dunărea. Lungimea totală a reƫelei hidrografice a spaţiului hidrografic administrat de A.B.A. Buzău-Ialomiţa este de 5.373 km.
Bazinul hidrografic Buzau – Ialomița este compus la rândul lui din următoarele bazine:
Bazinul hidrografic al râului Ialomița
Râul Ialomiţa îşi culege izvoarle glaciare situate pe versantul sudic al Masivului Bucegi, în jurul altitudinii de 2.390 m, de sub Piatra Obârşiei. Acesta are o lungime de 417 km, o suprafaţă a bazinului hidrografic de 10.350 km² și primește 142 afluenţi.
Bazinul hidrografic al râului Buzau
Râul Buzău este unul dintre afluenţii importanţi ai Siretului şi se formează în zona de curbură a Carpaţilor. Acesta are o lungime de 308 km, o suprafaţă a bazinului hidrografic de 5.264 km² și primeşte 102 afluenţi codificaţi.
Bazinul hidrografic al râului Mostiştea
Râul Mostiştea izvorăşte din apropierea comunei Moara Săraca, de lângă lacul Căldăruşani. Acesta are o lungime de 98 km, o suprafaţă a bazinului hidrografic de 1.758 km² și primeşte 13 afluenţi codificaţi
Bazinul hidrografic al râului Călmăţui
Râul Călmăţui îşi are originea la sud de oraşul Buzău, în apropierea Bălţii Plopului. Acesta are o lungime de 152 km şi o suprafaţă a bazinului hidrografic de 1.668 km². Râul Călmăţui primeşte 4 afluenţi codificaţi.
La nivelul spaţiului hidrografic Buzău-Ialomiţa se întâlnesc atât lacuri naturale cât şi lacuri de acumulare. Lacurile naturale cu peste 0,5 km² sunt în număr de 20, unele cu folosinţă piscicolă (Strachina, Iezer Slobozia Nouă, etc) şi terapeutică (Amara, Fundata, etc.). Lacurile de acumulare cu peste 0,5 km² sunt în număr de 13: Bolboci, Pucioasa, Dridu, Paltinu, Măneciu, Tâncăbeşti, Gheorghe Doja, Fundulea, Gurbăneşti, Frăsinet, Iezer, Siriu şi Cândeşti.
În cadrul spaţiului hidrografic Buzău – Ialomiţa predomină terenurile arabile, care reprezintă 70% din total. Pe locurile următoare se situează zonele împădurite (predominând pădurile de răşinoase) care acoperă 20% şi culturile perene cu 3%. Celelalte categorii ocupă suprafeţe mult mai mici: zonele urbane ocupă o pondere de 3%, zonele industriale aproximativ tot 3%, iar suprafaţa totală agricolă este de cca. 1,10 mil. ha.
Istoricul inundațiilor
Principalele inundaţii înregistrate pe râul Buzău în anii trecuţi 1969, 1971, 1975,1980, 1984, 1991, 2005 au avut loc fie în mai, fie în iulie.
Inundaţia din mai 2005 a afectat partea inferioară a bazinului (în aval de Măgura), respectiv vecinătatea Întorsurii Buzăului. Zona amonte a bazinului (platoul de la izvoare până la Crasna) ȋnregistrează unele inundaţii locale periodice la sfârşitul iernii, în special atunci când topirea gheţii cauzează desprinderea unor bucăţi de gheaţă care provoacă blocarea cu buşteni a podurilor.
La staţia hidrometrică Măgura au fost înregistrate cele mai mari inundaţii (1948, 1975 – debitul de vârf de 2100 m3/s, 1971, 1969, 1980, 1984) ce au avut loc înainte de construcţia barajului Siriu (1994). Însă barajul nu protejează avalul împotriva inundaţiilor provocate de afluenţii râului Buzău, cum s-a întâmplat în iulie 2004 la Nehoiu, unde partea inferioară a localităţii a fost inundată de afluenţii Buzăului.
În bazinul Ialomiţa cele mai puternice viituri (ex. 2001, 2005) s-au înregistrat pe râul Ialomiţa râul Prahova şi râul Teleajen, dar şi pe afluenţii acestor râuri. Valorile debitului maxim cresc din amonte spre aval, cele mai mari valori înregistrându-se după ce Ialomiţa primeşte Prahova în colaborare cu Teleajen, adică în zona Dridu – Coşereni. Aici s-au ȋnregistrat precipitaţii abundente producându-se creşteri de debite pe cursurile de apă atingând şi depăşind cotele de apărare pe unele râuri.
Pe râul Siret, ȋn judeţul Brăila, ȋn anul 2005 s-au ȋnregistrat precipitaţii cuprinse ȋntre 22-130,7 l/mp iar inundaţia a fost determinată de distrugerea infrastructurii de apărare.
Spaţiul hidrografic Buzău – Ialomiţa deţine un sistem complex de lucrări hidrotehnice cu rol de gestionare cantitativă a resurselor de apă, constând ȋn acumulări, regularizări de albii, apărări de maluri, praguri de fund, ȋndiguiri etc. Ca principale lucrări de apărare ȋmpotriva inundaţiilor ȋn spaţiul hidrografic Buzău – Ialomiţa există 12 acumulări permanente, 600 km de diguri pe principalele cursuri de apă, 330 km de regularizări de albii, 8 derivaţii şi 261 km de consolidări albii şi maluri.
Contactează ABA Buzău – Ialomița
Adresa: Buzău, Strada Bucegi, nr. 20 bis 120208
Tel : 0238 / 725446, 725447, 725448
Fax: 0238 / 427237
E-mail: dispecer@daib.rowater.ro
Website: ABA Buzău-Ialomița
