Bazinul Hidrografic Jiu

Unde se localizeaza?

Din punct de vedere administrativ, bazinul hidrografic Jiu cuprinde teritorii din 4 județe, respectiv: Dolj, Gorj, Mehedinți și Hunedoara (partea sudică a județului).

Suprafața totală a arealului Administrației Bazinale de Apă Jiu este de 16.758,59 km², (reprezentând o pondere de 7,03 % din suprafața țării), iar rețeaua hidrografică cuprinde un număr de 288 cursuri de apă cadastrate (din care 11 au suprafețe mai mici de 10 km²), cu o lungime totală de 5.605 km și o densitate medie de 0,33 km/km². Bazinul hidrografic Jiu cuprinde sub-bazinele: Jiu cu 233 afluenți codificați, Gilort cu 32 afluenți cadastrati, Motru cu 41 afluenți cadastrati, Desnățui cu 23 afluenți codificați, Topolnița cu 7 afluenți codificați, Drincea I cu 7 afluenți codificați, Jieț, Bahna, Blahnița cu câte 2 afluenți codificați, și următoarele cursuri de apă fără afluenți: Balasan cu Fântâna Fătului, Jidoștița, Vodița, Tarova, și Băran. Lungimea fluviului Dunărea aferentă bazinului hidrografic Jiu este de 273,2 km.

Populatia din spatiul hidrografic

Populația totală identificată în anul 2019 este de circa 1.413.485 locuitori, densitatea populației fiind de 84,34 loc./km². Principalele aglomerări urbane sunt Craiova, Petroșani, Tg.-Jiu, Drobeta Turnu Severin, Lupeni, Vulcan, Băilești, Petrila, Calafat, Filiași și Rovinari.

Relieful bazinului hidrografic

Relieful cuprinde zona montană, zona subcarpatică și zona de câmpii, eșalonate în ordine de la nord la sud. Zona montană ocupă 21% din suprafața bazinului hidrografic și aparține următoarelor grupe muntoase din Carpații Meridionali: Munții Mehedinți, Munții Cernei, Munții Godeanu, Munții Retezat, Munții Vulcan, Munții Șureanu și Munții Parâng. Altitudinea maximă din bazinul hidrografic Jiu este de 2519 m, în munții Parâng (Vârful Parângul Mare).

Limita sudică a Carpaților Meridionali de pe teritoriul b.h. Jiu este marcată de Subcarpați, Podișul Getic și Podișul Mehedinți (47% din suprafața b.h. Jiu), caracterizate prin predominarea dealurilor cu altitudini ce depășesc rar 700 m.

Câmpia Olteniei este o subunitate morfologică a Câmpiei Române, delimitată la vest și sud de râul Olt și fluviul Dunărea și ocupă 32% din suprafața bazinului hidrografic avand altitudini cuprinse în general între 100-275 m și sub 30 m în Lunca Jiului și Lunca Dunării.

Fiind vorba despre un spațiu cu o suprafață foarte mare, se remarcă diversitatea tipurilor de albii, pornind de la albii înguste, cu pantă mare și substrat format din bolovani și stânci pe cursurile superioare ale râurilor (în zonele montane) și până la albiile cu pante foarte mici, divagante, puternic meandrate, cu substrat mâlos sau nisipos pe cursurile inferioare (în zonele de câmpie).

Modul de utilizare a terenului din bazinul hidrografic Jiu este influențat de condițiile fizico-geografice, cât și de factorii antropici, și prezintă următoarea distribuție: 33,70% păduri, 58,52% terenuri arabile, 5,86% suprafață ocupată de construcții și 1,92% luciu de apă și zone umede.

Clima bazinului hidrografic

Având în vedere așezarea țării noastre, bazinul hidrografic Jiu este caracterizat de un climat temperat-continental, cu variații de la nord la sud și de la est la vest, ca urmare a condițiilor geomorfologice cât și influenței climatice mediteraneene.

Resursele totale de apă

Resursele totale de apă de suprafața din bazinul hidrografic Jiu (fără fluviul Dunărea) însumează cca 3515 mil.mc/an, din care resursele utilizabile sunt cca. 2231,33 mil.mc/an. Acestea reprezintă cca. 63,48% din totalul resurselor și sunt formate, în principal, de râul Jiu și afluenții acestuia, respectiv afluenții direcți ai Dunării din partea de sud-vest a țării: Bahna, Topolnița, Blahnița, Drincea, Balasan, Desnățui și Jieț.

Pentru fluviul Dunărea, resursele totale de apă sunt de cca.194.251,7 mil.mc/an, din care cele utilizabile sunt de cca. 55.188 mil.mc/an (reprezentând 28% din resursele teoretice).

În bazinul hidrografic Jiu există 10 lacuri de acumulare importante (cu suprafața mai mare de 0,5 km²), care au folosință complexă și însumează un volum util de 3045,8 mil.mc (include acumulările PF I și PF II).

Din lungimea totală a cursurilor de apă cadastrate din bazinul hidrografic Jiu, cursurile de apă nepermanente reprezintă circa 21,78 %.

În bazinul hidrografic Jiu, resursele subterane teoretice (fără fluviul Dunărea) sunt estimate la 1035 mil.m3, din care resursele subterane utilizabile sunt de 430 mil.mc (reprezentând 41,55 % din resursele teoretice). Pentru fluviul Dunărea, resursele subterane teoretice sunt estimate la 1.545,5 mil.m3, din care resursele subterane utilizabile sunt de 329,55 mil.m3, (reprezentând 21 % din resursele teoretice) (Sursa – Proiectul Planului de Management actualizat (2021) al Bazinului Hidrografic Jiu).

Descrierea lucrărilor existente de protecție împotriva inundațiilor

La nivelul Administraţiei Bazinale de Apă Jiu au fost executate şi sunt în funcţiune numeroase lucrări de reducere a riscului la inundaţii. Printre cele mai semnificative asemenea lucrări se amintesc:

diguri în lungime de 788.2 km (pe ambele maluri ale râului Jiu, mal stâng al fluviului Dunărea din arealul ABA Jiu, inclusiv râul Teslui -din bazinul hidrografic Olt aflat în administrarea ABA Jiu şi afluenţii fluviului Dunărea);
regularizări de albii în lungime de 465,4 km;
lacuri de acumulare nepermanente însumând un volum de 151,5 mil.m3 (Rovinari cu un volum de 150 mil.m3 şi Prodila cu un volum de 1,0 mil.m3, și Cîrceni cu 0,5 mil.m3),
dar si lacuri de acumulare permanente existente în bazinul hidrografic Jiu – Dunăre care au un rol important în atenuarea undelor de viitură. Cele mai importante lucrări de regularizare și îndiguiri sunt localizate pe fluviul Dunărea și afluentul Baboia, râul Jiu si afluentii Jieț, Zlast, Tismana, Hușnița etc.

Istoricul inundațiilor

Ca urmare a particularităţilor de dispunere a bazinului hidrografic al Jiului pe direcţia nord-sud şi a dezvoltării maxime în lăţime a bazinului în treimea superioară, viiturile care survin în bazin sunt concentrate pe cursul mijlociu şi atenuate în cursul inferior. Analiza statistică a viiturilor pe o perioadă indelungata de timp (1914 anul înfiinţării stației hidrometrice Podari-raul Jiu si 1838 anul înfiinţării stației hidrometrice Orsova – fluviul Dunărea), arată că majoritatea covârşitoare a viiturilor (peste 90%) sunt de origine pluvială.

Dintre cele mai cunoscute inundații menționăm cele din anii 1961, 1965, 1966, 1969, 1970, 1972, 1975, 1978, 1989, 1991, 1998, 1999, 2000, 2004, 2005, 2006, 2014.

La acestea se adaugă și cea mai recentă viitură înregistrată în bazinul hidrografic Jiu-Dunăre, în data de 26.06.2020, în bazinul superior al râului Jiul de Vest, când au fost depășite cotele de pericol la: stația hidrometrică Câmpu lui Neag-râul Jiu, stația hidrometrică Valea de Pești-râul Valea de Pești și stația hidrometrică Iscroni râul Jiu.

S-a depășit nivelul maxim istoric la două stații hidrometrice Rostovanu-râul Rostovanu și Valea de Pești-râul Valea de Pești.

Aceste viituri istorice s-au datorat ploilor abundente din data de 26.06.2020 înregistrate la cele două statii intr-un interval scurt de timp (sh Rostovanu – 45.4 l/mp, sh Valea de Pești-242.2 l/mp și sh Câmpul lui Neag 250 l/mp).

Pagubele cele mai importante s-au înregistrat în anul 1999, pe râurile Jiu – aval confluenta Motru şi Motru – aval localitatea Padeş, ca urmare a inundaţiilor care au afectat o suprafaţă de 53,52 km², respectiv 41,68 km² (Sursa – Planul de Management al Riscului la Inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Jiu).

Contactează ABA Jiu

Adresa: Str. N. Romanescu Nr. 54, cod 200738, Dolj, județul Dolj, Romania

Telefon: 0251-426655

Fax: 0251-427597

Dispecerat: 0251-427512

Email: dispecerat.daj@daj.rowater.ro